joi, 11 noiembrie 2010

istoria piramidelor

Primul rege al noului stat egiptean a fost legendarul Menes . Viata acestui prim conducator al Primei Dinastii , care a trait in jur de 3100 i.h., este invaluita in mister si el este asemanat de unii istorici prin Na’rmer. Menes a fost conducator timp de multi ani pana la primii constructori ai marilor piramide din Dinastia a IV – a ( aprox . 2613-2494 i.h.), dar aceast perioada a marcat inceputul civilizatiei egiptene.
S-a dezvoltat un centru de administratie, tara fiind condusa de la Memphis. In acest timp, scrierea egipteana a inceput sa evolueze in stilul clasic, iar papirusul era folosit pentru scrierea textelor pe el. Odata cu extinderea lucrarilor de irigatii, Egiptul a devenit tot mai prosper. Mestesugarii produceau frumoase lucrari in piatra, bijuterii si mobila.
Aceasta a fost totodata si o perioada de lucrari artistice – un exemplu edificator este Piramida in Trepte de la Saqqara, mormantul lui Djoser, conducator din a treia dinastie. Proiectata de arhitectul si vizirul Imhotep, piramida se inalta in mai multe trepte, reprezentand o forma arhitectonica inovatoare, construita cu materiale si tehnici noi. Este cea mai veche constructie din piatra de aceste dimensiuni din lume.
Pana in vremea celei de A Patra Dinastii, regii erau ingrropati in piramide. Sneferu, primul conducator al acestei dinastii, a construit piramidele de la Dahshur si Maidum. Aceste constructii necesitau mari averi si un sistem de organizare foarte eficient. In perioadele de inundatii ale Nilului, taranii erau folositi in astfel de constructii de mare amploare.
Piramidele construite la Giza pentru urmatorii regi din A Patra Dinastie, Khufu, Khafre si Menkaure ( Cheops, Chefren si Mikerinos), desi nu mai sunt foarte frumos decorate, inca mai domina linia orizontului langa Cairo . Marea Piramida a lui Khufu ( Cheops ) este singura piramida care apare cea dintai si singura pe lista minunilor lumii. Piramida lui Khufu este cea mai mare constructie ridicata vreodata de om – cu exceptia Zidului Chinezesc. Are inaltimea de 146,6 m, aproximativ cat un zgarie-nori cu 50 de etaje. Pe suprafata sa ar incapea impreuna cele cinci mari biserici din lume: San Pietro de la Roma, St Paul’s Cathedral, Westminster Abbey de la Londra, domurile din Florenta si Milano. Din masa de piatra folosita la constructia Marii Piramide ar fi putut fi construite toate bisericile ridicate in Germania in ultima mie de ani. Piramida cantareste 6 400 000 de tone.
In fiecare an al domniei sale, trebuiau scoase 100.000 de blocuri de piatra, fiecare cantarind in jur de 2tone ½ , trebuiau scoase din cariera, duse la locul constructiei si asezate adecvat.
Piramidele aveau rolul sa protejeze trupurile regilor si bijuteriile lor, mobilierul si alte obiecte care urmau sa fie folosite in viata de apoi. Piramidele pentru regine erau mai mici. Complexele de piramide cuprindeau un templu funerar legat printr-un drum pietruit de un templu din vale, unde se efectuau ritualurile funerare. Dupa moarte, corpul regelui era imbalsamat cu grija. In cursul acestei proceduri anevoioase, se indepartau creierul si viscerele ,cadavrul era conservat in lesie si infasurat cu panza de in. Toata procedura era insotita de citirea unor texte sfinte si gesturi ceremoniale. Dupa 70 de zile, mumia era depusa in camera mortuara.
O barca a fost gasita langa piramida lui Khufu si se crede ca a fost folosita pentru a duce trupul regelui in templul din vale. Exista probabil si o legatura simbolica intre aceasta barca si barca solara in care, conform mitologiei egiptene, zeul soarelui calatorea pe cer in timpul zilei. Religia solara a fost importanta in timpul Dinastiilor A Patra si A Cincea, si este foarte probabil ca piramidele sa fi fost un simbol solar.
Dimensiunile uriase ale piramidelor Dinastiei a IV – a si imensele resurse care au facut posibila construirea lor reprezinta masura puterii si bogatiei faraonilor din acea perioada. Cultul zeului soarelui Ra; capatase o importanta din ce in ce mai mare, astfel ca, din vremea lui Khafre , faraonul era denumit ,, Fiu al lui Ra ’’ . Templele de la Heliopolis, centrul de cult, se numarau printre cele mai influente din Egipt si in timpul Dinastiei A Cincea ( aprox. 2494-2345 i.H. ), preoti de aici ajunsesera foarte puternici . Pozitia faraonului a slabit, iar mormintele regale au inceput sa fie mai mici. Unii conducatori au construit temple ale soarelui. Dar pe la sfarsitul acestei Dinastii, cultul nu a mai crescut si s-a limitat.
Nobilii primeau multe cadouri de la rege si erau inmormantati cat mai aproape de piramida regala. La Giza exista siruri de morminte ,, mastaba ’’ pe care sunt inscrise numele nobililor si viata lor le este descrisa. Dar treptat, pe masura ce puterea regala a scazut, autoritatea curtenilor s-a marit . Nobilii si guvernatorii au devenit mult mai importanti. Din ce in ce mai des, nomarhii au cerut sa fie ingropati in morminte sapate in stanca , pe varfuri muntoase din regiunile in care au trait si guvernat.
Ultimul rege din A Sasea Dinastie a fost Papi II care a guvernat timp de 90 de ani. Dupa moartea sa a inceput Prima Perioada Intermediara, o perioada de criza si revolte sociale. O serie de inundatii de mica amploare si foametea rezultata dupa acestea in timpul celei de A Sasea Dinastii au micsorat stabilitatea statului si au provocat unele revolte. Poporul egiptean si-a amintit de Vechiul Regat ca de o Epoca de Aur. Pe langa inovatiile in arhitectura, unele inca vizibile dupa mii de ani, au mai cunoscut o dezvoltare remarcabila pictura si sculptura, precum si medicina, literatura si teologia.
Perioada care a urmat a fost remarcata printr-un declin rapid. In lipsa unei puteri centrale, provinciile au devenit state independente, adesea aflate in razboi unele cu altele. Situatia s-a inrautatit odata cu patrunderea strainilor nomazi in regiunea deltei. Scrierile din aceasta perioada reflecta nesiguranta si tristetea unui popor pentru care: ,,Rasul a pierit. Mahnirea cutreiera prin tara .’’

componenta harware si software

Componente hardware - Unitatea centrala ( procesorul ) coordoneaza activitatea intregului sistem de calcul si este formata din : unitatea aritmetica si logica , unitatea de comanda si control , registrii interni si orologiul . Unitatea Aritmetica si Logica efectueaza , dupa cum sugereaza si numele sau , operatiile aritmetice si logice elementare , operantii fiind numere binare.

Unitatea de comanda si control incarca instructiunile programului , le decodifica in vederea executiei , culege semnalele de stare emise de celelalte componente ale sistemului si emite semnale de comanda catre componentele sistemului de calcul .

Registrii interni sunt elemente de memorare incluse in unitatea centrala din considerente de reducere a timpului de executie , pentru a pastra temporar rezultatele intermediale ale calculelor . Orologiul intern este un element generator de semnal , care ajuta la sincronizarea functionarii componentelor fizice ale sistemului de calcul .

Deoarece de ritmul imprimat de acest orologiu depinde si functionarea altor componente , nu numai a componentelor UC , el este considerat o unitate distincta , neintegrata unitatii centrale .Pentru a putea prelucra informatia in calculator , acesta trebuie codificata numeric si depozitata intr-un bloc special , numit memorie .

Exista doua tipuri de memorie : memorie ROM si memorie RAM .
Memoria ROM ( Read-Only Memory - memorie accesibila numai la citire , nu si la scriere ) ramane nemodificata la disparitia tensiunii de alimentare . Este o memorie reziduala , nevolatila .

Memoria RAM ( Raddom Access Memory ) se foloseste ca memorie operativa pentru stocarea temporara a datelor si programelor aflate in executie la un moment dat . Continutul acestor memorii se pierde la deconectarea sistemului de la retea , deci este o memorie volatila .Capacitatea memoriei reprezinta volumul maxim de informatie care poate fi inmagazinat in memorie la un moment dat .

Capacitatea memoriei RAM este un alt parametru al performantei
unui computer . Posibilitatea de a rula programe mai complexe creste direct proportional cu memoria P.C.-ului . Capacitatea minima a memoriei RAM necesara pentru a rula sistemul de operare Windows 95 este de 8 MB . Se recomanda totusi folo-
sirea a 16 MB RAM . Memoria se organizeaza pe unitati de memorare a informatiei , numiti biti .

Cuvantul reprezinta o prescurtare a expresiei engleze (cifra binara) . Bitii sunt asemanatori cu cele zece cifre ale sistemului de numeratie zecimal , dar nu au decat doua valori distincte( 0 si 1 ) , adica sunt elemente ale sistemului de numeratie binar . Un octet ( byte in limba engleza ) reprezinta o colectie de 8 biti . Octetii reprezinta unitatea de masura a datelor din calculator , cat si a capacitatii de stocare a unui disc sau a unei dischete . Fiecare octet reprezinta un caracter din text . Multiplii oc
Software-ul (pronuntie ['sʌf ' tué:r] ) este un sistem de programe pentru calculatoare incluzând procedurile lor de aplicare, sistem furnizat o dată cu calculatorul respectiv sau creat ulterior de către utilizator. Prin contrast, cuvântul hardware desemnează partea fizică a calculatorului sau a sistemului informatic respectiv. În general, pentru a funcţiona, un sistem informatic are nevoie de ambele componente, în plus şi de datele care trebuiesc prelucrate. Deseori şi aceste date sunt considerate a fi parte din software.
Componenta software poate include toată gama de produse de programare, uzual formată din sistem de operare, drivere şi programe de aplicaţie. În anumite cazuri speciale părţi din software se înglobează din construcţie în hardware - prin folosirea de circuite integrate preprogramate.
În unele domenii, prin software se înţeleg în primul rând datele cu care lucrează aparatele sau calculatoarele, cum ar fi imaginile digitalizate, sunete şi piese muzicale, jocurile pentru calculator, filme digitalizate, clipuri video şi multe alte date asemănătoare. În caz extrem, până şi purtătorii fizici de date sau "mediile" sunt considerate a fi "software", ca de exemplu discurile optice de tip CD şi DVD, casetele video VHS şi miniDV, casetele audio ş.a.
Un termeni înrudit dar distinct este firmware-ul, numit şi microprogram sau microcod.tetului sunt puteri ale cifrei .

adrian paunescu



Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea
A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărţi, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeţi români contemporani. Cărţile sale au fost editate într-un tiraj record de peste un milion de exemplare.[necesită citare] Un număr apreciabil de poezii ale sale au fost făcute cunoscute prin punerea lor pe muzică de către compozitori din genurile folk şi rock; există şi situaţii în care Păunescu a colaborat direct cu muzicienii, îndeosebi în cadrul Cenaclului Flacăra.
Talentul său poetic a fost apreciat de mulţi critici literari importanţi. Astfel, Şerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră "ultimul mare poet social român". [
Poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă, vineri dimineaţă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde a fost internat din 26 octombrie cu probleme cardiace, renale şi hepatice. Doctorul Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca, a declarat, vineri dimineaţă, la ora 8.30, că inima lui Păunescu a încetat să bată la ora 7.15.                  

vineri, 29 octombrie 2010

steaua--- napoli


Steaua - Napoli 3-3/ Halucinant

de Adrian Ilincescu HotNews.ro
Joi, 30 septembrie 2010, 19:04 Sport | Fotbal

Galerie foto: Steaua vs Napoli
A avut 3-0 in minutul 16, dar eliminarea lui Kapetanos (31') a schimbat total cursul jocului. Steaua a suferit enorm in a doua repriza a meciului cu Napoli, ros-albastrii scapand incredibil printre degete victoria in minutul 97. S-a incheiat 3-3 dupa un meci in care centralul Marcin Borski a dorit cu orice pret sa iasa in evidenta. Din pacate, i-a iesit...

Partida din Ghencea a semanat cu un thriller american, Napoli refuzand sa se predea, cu toate ca a fost condusa cu 3-0 in minutul 16 (Cribari autogol 2', Tanase 11', Kapetanos 16'). Inceputul de joc a fost unul fantastic pentru o echipa resuscitata parca de Lacatus.

Punctul culminant al disputei s-a petrecut in minutul 31, atunci cand Kapetanos da dovada de imaturitate: il loveste pe Santacroce cu cotul, iar Steaua ramane cu un jucator mai putin pe teren.

Lucrurile iau o intorsatura nedorita, iar ros-albastrii fac fata tot mai greu atacurilor in valuri ale italienilor. Vitale puncteaza in minutul 44, iar la pauza s-a intrat cu 3-1.

Napoli domina categoric meciul dupa intrarile lui Lavezzi si Hamsik, iar ultimul inscrie superb in minutul 73. Ultimele minute au fost de-a dreptul halucinante, Steaua facand fata cu greu italienilor.

Centralul polonez Marcin Borski arata 4 minute de prelungire, iar ros-albastrii trec cu succes peste ele (Tatarusanu trage de timp momente bune pentru o accidentare). Apararea bucuresteana avea insa sa cedeze in minutul 97, atunci cand Cavani trimite sub transversala. Partida din Ghencea se incheie doar dupa ce Napoli egaleaza in prelungirea prelungirilor.

Echipe:


Steaua: Tatarusanu - Bonfim, Gardos, Geraldo, Latovlevici - Ricardo Gomes, Apostol - Nicolita, Stancu, Cr. Tanase, Kapetanos

Rezerve: Lungu, Abrudan, Radut, Martinovici, Anghelov, Surdu, Bicfalvi

Napoli: De Sanctis - Santacroce, Cribari, Grava - Maggio, Gargano, Yebda, Vitale - Zuniga, Sosa - Cavani

Rezerve: Iezzo, Aronica, Nicolau Dumitru, Campagnaro, Hamsik, Lavezzi, Maiello


halloween


Dovleac Jack-o'-Lantern
Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranţilor irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deşi în unele ţări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, numele sărbătorii creştine a tuturor sfinţilor, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în ţările unde predomină creştinismul occidental — catolic şi protestant, deoarece în aceste culte creştine, ziua tuturor sfinţilor este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul cioplit, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje şi colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o ameninţare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte ţări Halloween este serbat prin parade şi carnavaluri
Istoricul Nicholas Rogers, care a explorat originile Halloweenului, observă că în timp ce „unii folclorişti i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, ziţa fructelor şi seminţelor, sau în festivalul morţilor denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain, scris iniţial Samuin”.[1] Numele provine din irlandeza veche şi înseamnă „sfârşitul verii”.[1]

Snap-Apple Night de Daniel Maclise prezentând o petrecere de Halloween în Blarney, Irlanda, în 1832
Festivalul Samhain sărbătoreşte sfârşitul „jumătăţii luminoase” a anului şi începutul „jumătăţii întunecate”, şi este uneori[2] considerat a fi „Anul Nou Celtic”.[3]
Vechii celţi credeau că graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte în ziua de Samhain, permiţând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoşii familiei erau cinstiţi şi invitaţi acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume şi măşti. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înşişi în spirit rău pentru a le evita. În Scoţia, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcaţi în alb cu feţele mascate sau înnegrite.[4][5] Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă şi se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau şi ele un rol în festivităţi. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau şi ele aruncate în foc.[6] Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii şi animalele treceau printre ele ca ritual de purificare.
Numele de „Halloween” şi multe dintre tradiţiile actuale provin din perioada veche engleză.[7][8][9]